Secretele sunt secrete și copiii adoră să „scape câte un secret”, pretinzând că păstrează taina intactă în tot timpul stabilit. Mai ales dacă își pot surprinde părinții.
Asta e.
Am zis-o.
Nu cred că s-au putut abține să nu destăinuie, sau, dacă au reușit, sigur mamele, cu ochii lor clarvăzători, au observat imediat că ceva se schimbă în obiceiurile copilului lor. Iar dacă nu au observat nimic, și mai bine! Înseamnă că acei copii obișnuiesc să fie furnicuțe pe acasă și să își ajute părinții cu treburile și curățenia.
Da. În asta a constat provocarea elevilor de la Domino Servite în luna februarie. Să tacă mâlc și să-și impresioneze părinții, ajutându-i la treabă, fără să se aștepte la nimic în schimb. Să deschidă ochii mari și să vadă: S-au uscat hainele? EU le pot împături. E plină chiuveta cu vase murdare? E treaba mea să le spăl. S-a așezat praful pe mobilă? Îl pot șterge rapid. Flori de udat? Eu. Părinții se pot baza pe mine.
N-o să vedeți nicio poză. Asta a fost, o misiune cu caracter secret, timp de două săptămâni.
Evident, părinții și-au dat seama – micii agenți au fost „descoperiți” până la urmă pentru că multe probleme murdare sau grijuri dezordonate au fost rezolvate.
Au existat și trântori printre albine. Puțini. Ei nu și-au putut lua Bucurie din Hărnicie, dar îi așteptăm și pe ei să se metamorfozeze.

Uite un citat superb în simplitatea lui, din Grădina secretă, de Frances Hodgson Burnett „Când începi să sapi și să îngrijești pământul, parcă și inima ta începe să crească odată cu plantele. Fiecare buruiană smulsă și fiecare răsad îngrijit aduce cu el o bucurie liniștită, ca și cum viața însăși s-ar întări.” Ia-ți ce vrei din el, dar fă-l să rodească o bucurie cerească pe care să o emani ca pe un balsam în jurul tău, în secret, fără să se audă, dar să se vadă, să se simtă că tu faci diferența acolo unde ești.
Prof. Anamaria Rümke