Pe vremea bunicilor noștri, în vacanța de vară copiii ajutau la muncile câmpului. Un popor de țărani, așa cum am fost noi, avea nevoie de toate brațele disponibile pentru strângerea recoltei.

Astăzi nu mai este așa: acum vacanța înseamnă sejur la mare, drumeții montane sau vizite la bunici. Adică relaxare, distracție, timp liber.  Și e bine ca, după un an în care am muncit bine, să ne odihnim puțin!

Anul acesta chiar școala a dat tonul distracției. Bineînțeles că a fost un miniprogram de încheiere a anului, s-au dat premiile, a fost anunțat Premiul Timotei (anul acesta l-a luat Dorotea Cojocariu, după ce juriul a deliberat cu grijă pe baza mai multor propuneri). Apoi am ieșit cu toții afară și ne-am jucat.

E uimitor să constați cât se pot copilări oamenii mari! Câtă nevoie au să fie iarăși copii! Parcă înțelegem mai bine vorbele Domnului nostru: Dacă nu vă veți face ca niște copilași…

În fine, s-a terminat și anul acesta: a fost multă bucurie, vor fi fost și câteva regrete. Ce ne mai așteaptă oare din toamnă?